Biografie

Ion Roşioru este membru al Uniunii Scriitorilor, Filiala Dobrogea. S-a născut pe 14 august 1944 în comuna Mânzăleşti, judeţul Buzău. Este absolvent al Facultăţii de filologie, Universitatea Bucureşti, 1972 şi profesor de limba franceză la Liceul „Ioan Cotovu” din Hârşova, jud.Constanţa.


Funcţii culturale:

- Preşedinte al Cercului literar din Hârşova,din 1974 până în prezent.
- Preşedinte de onoare al Bibliotecii orăşeneşti Hârşova.
- Membru în Consiliul de administraţie al Casei de cultură Hârşova, din l990 până în prezent.
- Membru în Comitetul de conducere al Filialei «Dobrogea» a Uniunii Scriitorilor.
- Redactor şef adjunct al revistei trimestriale de cultură «Agora» din Constanţa.
- Membru în colectivele de redacţie ale revistelor «Orfeu» din Târgu-Mureş şi «Metafora» din Constanţa.
- Indrumător al revistelor şcolare apărute de-a lungul anilor în cadrul Liceului Teoretic «Ioan Cotovu» din Hârşova.
- Redactor şef al ziarului «Opinia Hârşovei» care a apărut, având şi o pagină de cultură şi literatură, între anii l990-l992 în oraşul de reşedinţă al autorului.
- Cetăţean de onoare al Oraşului Hârşova din anul 2009.


Cărţi publicate :

1.La ţărmul grânelor, versuri, Editura Litera, Bucureşti, 1988
2.Îngeri indecişi, roman, Editura Europolis, Constanţa,1995
3.Pur, Versuri, Editura Ex Ponto, Constanţa, 1998
4.Casa de la ţară, haiku, Editura Ambasador, Târgu-Mureş, 1998
5.Marius Tupan între utopie şi parabolă, studiu monografic, Editura Semne 94, Bucureşti, 2001
6.Recviem pentru secolul meu, versuri, Editura Ex Ponto, Constanţa 2003
7.Serban Codrin sau meditaţia unui poet occidental într-o grădină Zen, studiu monografic, Editura Dacoromania Comterra, Bucureşti, 2003
8. Luceafărul de ziuă, povestiri, Editura Ex Ponto, Constanţa, 2004
9.Tine-mă de vorbă să nu mor, roman, Editura Ex Ponto, Constanţa, 2006
10.Etonnements/ Sub semnul mirării, antologie şi traducere de poezie francofonă pentru elevi, Editura Ex Ponto, Constanţa, 2007
11.Cronicar la Pontul Euxin, critică literară, Editura Ex Ponto, Constanţa, 2009

Premii literare (selectiv):

1. Premiul Uniunii Scriitorilor, Filiala « Dobrogea » pentru volumul de versuri Pur, în anul l999.
2. Premiul revistei « Convorbiri literare » pentru calitatea traducerilor de poezie românească în alte limbi moderne, 2003
3. Premiul Uniunii Scriitorilor, Filiala « Dobrogea »,pentru volumul Luceafărul de ziuă, 2004
4. Premiul Uniunii Scriitorilor ,Filiala « Dobrogea » pentru volumul Recviem pentru secolul meu, 2005
5. Diploma Gheorghe Lazăr clasa I, pentru merite deosebite în activitatea la catedră şi pentru rezultate remarcabile obţinute în formarea şi educarea tinerilor, 5 octombrie 2006
6. Diploma de excelenţă, pentru întreaga activitate literară şi pentru contribuţia în promovarea literaturii buzoiene la nivel naţional, acordată de Asociaţia culturală « Renaşterea Buzoiană », iunie 2004


Activitate publicistică:

Colaborări la revistele literare şi de cultură din România: Tomis, Steaua, Luceafărul, România literară, Convorbiri literare, Poezia, Poesis, Bucovina literară, Pro Saeculum, Oglinda literară, Agora, Ex Ponto, Agora literară, Axioma, Fereastra, Sud, Metafora, Renaşterea culturală, Vatra, Vatra Veche, Orfeu, Albatros, Târnava, Citadela etc. Este prezent în numeroase almanahuri literare apărute în Constanţa, Suceava, Buzău, Mizil etc, precum şi în Antologia sonetului romînesc realizată de Radu Cârneci în anul 2009. Dicţionarul Academiei îi consacră un articol biobibliografic, precum şi cel coordonat de Aurel Sasu la Editura Polirom.

 

Referinţe critice:

Despre opera lui Ion Roşioru s-au exprimat de-a lungul anilor scriitori şi critici precum: Constantin Dram, Irina Mavrodin, Mariana Capbun, Viorica Răduţă, Serban Codrin, Constantin Cubleşan, Emil Manu,Simion Bărbulescu,Tudor Cicu, Ligia Csiki, Maria Antinie, Ana Dobre, Eugenia Anton, Dumitru Ion Dincă, Valeriu Cuşner, Nicolae Rotund, Gabriel Rusu, Valeria Manta-Tăicuţu, Arthur Porumboiu, Dragoş Vişan ş.a.


Cărţi în lucru:

Antologia pantumului în literatura universală, traduceri; Surâsul impostorilor, roman, ultimul dintr-o trilogie;Paznicul de vânătoare, povestiri; Trecutul afectiv se pierde, poeme de dragoste.
 

Fotografii reprezentative:

 

 

 

 

 

 

---

 

 

 

Pantumuri franceze (III)

Anita Lamberti

Pantumul amurgului

Adoarme plaja brusc şi-ncremeneşte.
Vârful de munte sparge bolta clară.
Pasărea-n zbor de valuri se loveşte.
Văl indigo îşi pune mândra seară.

Vârful de munte sparge bolta clară.
Trestia-n vânt mlădie unduieşte.
Văl indigo îşi pune mândra seară.
Sub soare orice val se aureşte.

Trestia-n vânt mlădie unduieşte.
Barca-şi trăieşte viaţa temerară.
Sub soare orice val se aureşte.
Pierduta stâncă-n negru se-nfăşoară.

Barca-şi trăieşte viaţa temerară.
Nisipul taina mării-o vămuieşte.
Pierduta stâncă-n negru se-nfăşoară.
Adoarme plaja brusc şi-ncremeneşte.



Luce Pelletier

Râul ca sângele va fi
(pantum)

Râul ca sângele va fi.
Ceru-n oglindă amuţeşte.
Timpul se va opri-ntr-o zi.
Tăcerea tainică va creşte.

Ceru-n oglindă amuţeşte.
Vântu-n crepuscul va muri.
Tăcerea tainică va creşte.
Aleanu-n veci va dăinui.

Vântu-n amurg va amuţi.
Uitarea va veni vulpeşte.
Aleanu-n veci va dăinui
Precum se propovăduieşte.

Uitarea va veni vulpeşte.
Timpul se va opri-ntr-o zi
Precum se propovăduieşte.
Râul ca sângele va fi…



Serre Jean-Marin

Fragilitate
- încercare de pantum -

N-am pentru voi, prieteni, decât fragilitatea.
Petalele albastre mi s-au boţit de vânt.
Râsul ironic face să-mi simt febrilitatea.
Îmi udă roua visul de care mă-nspăimânt.

Petalele albastre mi s-au boţit de vânt.
Regrete tremolate îmi picură-n cuvinte.
Îmi udă roua visul de care mă-nspăimânt.
Angoasa aşteptării se deapănă fierbinte.


Regrete tremolate îmi picură-n cuvinte.
Cărarea tenebroasă foşneşte a mister.
Angoasa aşteptării se deapănă fierbinte.
Ne aminteşte timpul că-n lume toate pier.


Cărarea tenebroasă foşneşte a mister.
Corola mi se-nchide, tulpina se îndoaie.
Ne aminteşte timpul că-n lume toate pier.
În suflet cade veşnic înfrigurata ploaie



Eznogood

Cântec de toamnă

O boare-autumnală
Bronzare-n vânt latent
Tandreţea estivală
O alăptează lent

Bronzare-n vânt latent
Paloarea pre-fatală
O alăptează lent
Sub pânza ei letală.

Paloarea pre-fatală
O veste la moment
Sub pânza ei letală
Se zbate timp ardent

O veste la moment
Pictură ideală
Se zbate timp latent
O boare-autumnală !



Stephane Meireles

Floare sangvină

De marmură mi-i bustul sub roza-ţi purpurie
Floare sangvină-i sânul tău de jar;
Simt mângâierea spadei şi flacăra ei vie.
În coapse porţi dogoarea Levantului barbar.

Floare sangvină-i sânul tău de jar.
Broboane de sudoare îţi pun o diademă.
În coapse porţi dogoarea Levantului barbar.
Scânteile din lacrimi au fulgerări de gemă.

Broboane de sudoare îţi pun o diademă.
Sângele meu îţi află contur de-atâtea ori.
Scânteile din lacrimi au fulgerări de gemă.
Gol,trupul tău întrece mireasma unei flori.

Sângele meu îţi află contur de-atâtea ori.
Îmi luminează paşii alura ta mlădie.
Gol,trupul tău întrece mireasma unei flori.
De marmură mi-i bustul sub roza-ţi purpurie.




Licorna

Copitele ţi-s lacrimi,o,tu,licorna mea !
Pe trupurile albe-n fuziune,
Sub carpeni înger umbra ta se vrea,
Avântul tău e doar o viziune.

Pe trupurile albe-n fuziune
Parfumul răcoros al coamei tale
Avântul tău e doar o viziune,
Un cânt de râu rostogolit la vale.

Parfumul răcoros al coamei tale,
O mângâiere-n ochii mei de jad,
Un cânt de râu rostogolit la vale,
Din neaua din oglindă stele cad.

O mângâiere-n ochii mei de jad,
Un zbor tangent la-nvăpăiata lună;
Din neaua din oglindă stele cad,
Iubirea-n cavalcada ei nebună.

Un zbor tangent la-nvăpăiata lună
Ca un parfum total imaculat,
Iubirea-n cavalcada ei nebună
Şi trupul tău de noatenă, cabrat.

Ca un parfum total imaculat
Norocul înfloreşte-n bucurie
Şi trupul tău de noatenă,cabrat,
Pupilele uimind orice câmpie.

Norocul înfloreşte-n bucurie
Pe buze gândul nopţilor,sevos,
Pupilele uimind orice câmpie,
Sânge de fructe,bustul meu vânjos.

Pe buze gândul nopţilor, sevos ,
Sub perlele dorinţei arma-i grea,
Sânge de fructe, bustul meu vânjos,
Copitele ţi-s lacrimi,o,tu,licorna mea !




Renée Jeanne Mignard

Îndrăgostitei
- pantum -

În această dimineaţă fetişcana jubilează.
Vară. Cald .În suflet simte un fior nestăvilit.
Soarele de frumuseţea ei se simte ispitit.
Într-un scaun ca un leagăn indolent se balansează.

Vară. Cald. În suflet simte un fior nestăvilit.
Către bolta azurie ea surâde semi-trează .
Într-un scaun ca un leagăn indolent se balansează.
Nu departe e fântâna care murmură şoptit.

Către bolta azurie ea surâde semi-trează.
Stoluri mici de păsărele se avântă spre zenit.
Nu departe e fântâna care murmură şoptit.
Adorată fără seamăn ,bucuria o-ntrupează .

Stoluri mici de păsărele se avântă spre zenit.
O vioaie ritornelă inima i-o-nflăcărează.
Adorată fără seamăn, bucuria o-ntrupează.
Mâine da o s-o unească pe vecie de iubit.

O vioaie ritornelă inima i-o-nflăcărează.
Gândul că va fi mireasă-i face chipul fericit.
Mâine da o s-o unească pe vecie de iubit.
În această dimineaţă fetişcana jubilează !




Maribel Amara

Consacrarea primăverii
- pantum –

Doi guşteri negri ies la soare
Din crăpătura unei stânci.
În mal căldura-i tot mai mare.
Lucrează nimfele pe brânci.

Din crăpătura unei stânci
Ies zânele seducătoare.
Lucrează nimfele pe brânci.
Începe sfânta sărbătoare.

Ies zânele seducătoare.
Insecte-n jur trebăluiesc.
Începe sfânta sărbătoare.
Se cerne aurul ceresc.

Insecte-n jur trebăluiesc
Cu degetele lor abile.
Se cerne aurul ceresc
Primăvăraticelor zile.

Cu degetele lor abile
Nimfele iederă-mpletesc
Primăvăraticelor zile.
Plăcerile naturii cresc.

Nimfele iederă-mpletesc.
În mal căldura-i tot mai mare.
Plăcerile naturii cresc.
Doi guşteri negri ies la soare !




André Savoret
(1898-1977)

Pantum

Prea mândra stea ce-n fruntea lui Lucifer ardea
S-a menţinut şi după ce El s-a prăbuşit,
Iar inima ce poartă durerea lumii-n ea
Îşi vrea şi-n tină,Doamne, destinul ocrotit.

S-a menţinut şi după ce El s-a prăbuşit
În hăul fără margini al Iadului de smoală.
Îşi vrea şi-n tine,Doamne,destinul ocrotit
Cel drag pornit pe calea destinului, fatală.

În hăul fără margini al Iadului de smoală,
Vendeta şi-o urzeşte eternul Insurgent.
Cel drag pornit pe calea exilului, fatală,
Implorator se-ntoarce spre duhul tău clement.

Vendeta şi-o urzeşte eternul Insurgent.
O să se joace drama sub Pomul Interzis.
Implorator se-ntoarce spre duhul tău clement
Nădejdea prigonită din propriul ei vis.

O să se joace drama sub Pomul Interzis.
Timpu-şi va pierde sensu-n totala-i amnezie.
Nădejdea prigonită din propriul ei vis
Închipuie pe boltă lumina-i veşnic vie.

Timpu-şi va pierde sensu-n totala-i amnezie.
Cu cel viclean fugarul din Rai se va vedea.
Închipuie pe boltă lumina-i veşnic vie
Prea mândra stea ce-n fruntea lui Lucifer ardea !




Christian Géromet
(1955-1991)

Pantum de toamnă

Sute şi mii de frunze se învârtesc în vânt.
Cu nesfârşită jale stejarii se despoaie.
Ceru-şi revarsă fierea bogată pe pământ.
Furtuna toamnei naşte sălbatice puhoaie.

Cu nesfârşită jale stejarii se despoaie.
Stropi grei interpretează un tot mai rece vals.
Furtuna toamnei naşte sălbatice puhoaie.
Brumar când vine până şi fulgerul e fals.

Stropi grei interpretează un tot mai rece vals.
Cu crengi albastre pinii sub crivăţ se apleacă.
Brumar când vine până şi fulgerul e fals.
Cu haine pentru iarnă copiii se îmbracă.

Cu crengi albastre pinii sub crivăţ se apleacă.
Sute şi mii de frunze se învârtesc în vânt.
Cu haine pentru iarnă copiii se îmbracă.
Ceru-şi revarsă fierea bogată pe pământ !




Antoine Carrier

Pantum împotriva josnicei înverşunări

În grămada uriaşă de cadavre-nsângerate,
Consecinţă blestemată a războiului recent,
Savurează-aviatorii ultimul bombardament
Unde au pierit şi oameni şi clădiri nenumărate.

Ei sunt când un preşedinte când un dictator dement.
Ucigaşii nu-şi asumă mândri cele întâmplate.
Pentru mulţi crimele-s numai ordine executate.
Printre morţi e-ntotdeauna şi un frate inocent.

E şi-o soră, e şi-o mamă ,e şi-un tată-n veci absent.
Orice luptă îşi arogă propria-i necesitate.
Desemnarea unui lider de război e-n tot şi-n toate.
Îndârjirea contra lumii e ceva preponderent.

Nu-s contrare niciodată părţile înverşunate.
Bush şi Hussein,de pildă, se sfidează consecvent.
Fiecare-şi este-n ţara-i singur lui suficient.,
Pentru ei ceilalţi jertfindu-şi planetara demnitate !




Traduceri de Ion Roşioru
(Din Antologia pantumului în literatura lumii, carte în curs de pregătire)