---

 

Angela Furtună este scriitoare, publicistă de origine română.

Este membră a Uniunii Scriitorilor din România, membră a Asociaţiei Jurnaliştilor Profesionişti din România, membră fondatoare a Asociaţiei de Apărare a Limbii Române (sub directoratul savantului Eugeniu Coşeriu).

- Doctorand în Literatura Română a Exilului, cu o teză despre opera scriitoarei şi disidentei Monica Lovinescu (conducător ştiinţific – Prof.univ.dr. Mircea A. Diaconu)

- Master în Comunicare şi PR, Universitatea “Ştefan cel Mare” din Suceava, cu o teză despre Relaţii de comunicare între cultura iudaică şi cultura română (conducător ştiinţific Prof.univ.dr. Ion Horia Bîrleanu)

- Master în Semiotica Limbajului în mass-media şi publicitate, Universitatea Suceava, cu o teză despre Simbolistica iudaică în opera literară şi publicistică a scriitoarei (conducător ştiinţific Prof.univ.dr. Sanda Maria Ardeleanu)

- Master în Geofizică, Universitatea Bucureşti (conducător ştiinţific, Membru Corespondent al Academiei, Prof.univ.dr. Radu Botezatu).

- Specializare în biblioteconomie în cadrul cursurilor de la Oradea martie-aprilie - 2008 organizate de Centrul Naţional de Pregătire Profesională în Cultură.

 

 

Activitate literară

 

- Publică literatură, critică literară, eseu şi cronici, interviuri cu personalităţi literare, sau recenzii şi realizări multimedia de PR, comunicare şi marketing cultural în revistele literare româneşti ca Hyperion, Vatra, Convorbiri literare, Poezia, România literară, Steaua , Poesis, Feed-back, Oglinda literară, Ateneu, La Lettre R, Porto-Franco, Antiteze, Luceafărul, Galateea, Gracious Light s.a.

- Publică în mod curent în revistele electronice: Respiro, Agero, NordLitera, Francopolis- Franţa, Poezie.ro, Atelier Literar Angela Furtună, Agonia France, Ego-Phobia, Liternet, Rețeaua Literară, Romania culturală ICR, Galateea, Literra, Scrieri româneşti, Agero-revista românilor din Germania, Isro-press- Bună dimineaţa, Israel sau Editions Equivalences (directeur Mr. Adrian Rezus):
Luiza Palanciuc et Angela Furtună: entretiens * La Vocation exiliaire (2004)


Editions Equivalences

 
* Mes vies - Élégies de l'Est sauvage (2005)
Îl văd pe Dumnezeu şi nu mor - Vieţile mele nesfinte [1]
Éditions Axa; Botoşani / Roumanie 2005 [ISBN 973-66-0177-4]
 

* Mes autres vies (2005)
Îl văd pe Dumnezeu şi nu mor - Vieţile mele nesfinte [2]
Éditions Axa; Botoşani / Roumanie 2005 [ISBN 973-66-0177-4]
 

Debut literar

 

Debutul literar profesionist ca poetă - în revista "România Literară" nr. 46/ 1997, la rubrica intitulată "Poemul cu scrisoare" a Doamnei Constanţa Buzea, prin ciclul tematic "Cinci tablouri de colecţie" (tradus şi publicat ulterior în Belgia).

 

Volume publicate

1.-"Prizonier in Ego" (1997) - premiul special al juriului la Festivalul Naţional "George Coşbuc"1997

2.-"Metonimii de word - trotter"- 1999 - Editura Fundaţiei "Constantin Brâncuşi"- Marele Premiu la Festivalul National de Literatură română "Tudor Arghezi"

3.-"Primul Kaddish"-2002-Editura Dacia- Cluj

4.-"Poemian Rhapsody- Cartea Donei"-2004- Editura Axa-Botosani. Marele Premiu la Festivalul International de Literatură Ad Visum, 2005.

5.-"Elegiile Estului salbatic- Vieţile mele nesfinte" - 2005 - Editura Axa - Botoşani.

6.-"Il văd pe Dumnezeu şi nu mor - Alte vieţi" - 2005 - Editura Axa - Botoşani.
Ultimele două volume, apărute în ediţie unică, au fost nominalizate la Premiul Filialei Iaşi a Uniunii Scriitorilor din România pentru anul 2005.

7.-"Pelerinul din Aqualung" – 2008 – O carte de poezie–galerie de artă, împreună cu artist plastic Păuna Dumitrescu, Editura Integral - Bucureşti-Sydney

 

Premii literare

1. Marele premiu naţional pentru proză la Festivalul de proză românească de la Zalău, 1997.
2. Premiul revistei „Viaţa azi” şi premiul special al juriului festivalului de poezie „George Coşbuc” pentru volumul în manuscris „Prizonier in Ego”.
3. Premiul „Constantin Ştefuriuc” pentru poezie la festivalul de poezie şi proză „Magda Isanos-Eusebiu Camilar” , 1998.
4. Premiul special al juriului şi premiul revistei Unirea la concursul naţional de proză „Liviu Rebreanu”, Aiud, 1998.
5. Premiul al doilea la festivalul-concurs „Nechifor Crainic”, Giurgiu, 1998-pentru poezie.
6. Premiul revistei Convorbiri literare la festivalul naţional de poezie „Gheorghe Pituţ”, Beiuş, 1998.
7. Premiul întâi la festivalul naţional de poezie „Lui Eminescu”, Brăila, 1998.
8. Marele premiu la festivalul naţional de literatură „Tudor Arghezi”, Gorj, 1999, pentru volumul de poezie „Metonimii de word-trotter”, 1999.
9. Premiul al doilea la festivalul naţional de poezie „Ion Minulescu”, Slatina, 1998.
10. Premiul revistei Poesis şi Marele premiu al juriului la festivalul naţional de poezie „Mihai Eminescu” de la Oraviţa, 1999.
11. Premiul pentru poezie al Fundaţiei Culturale a Bucovinei pe anul 1999.
12. Premiul pentru volum de poezie „Metonimii de word-trotter” acordat de Societatea Scriitorilor Bucovineni şi juriul festivalului „Magda Isanos şi Eusebiu Camilar”-2000.
13. Marele Premiu la festivalul naţional de literatură AD VISUM- 2005 pentru volumul "Poemian Rhapsody - Cartea Donei".
14. Diplomă şi premiul pentru participare la Simpozionlul Internaţional « Neo-Umanismul şi dialogul intercultural » cu un eseu despre Genocidul Armean. Acordat de Asociaţia Italienilor din România – RO.AS. IT, 18 iulie 2006.
15. Diplomă şi distincţie de participare la Congresul Naţional al Poeziei Române, Botoşani 2007 (director Gellu Dorian), pentru un eseu de comunicare, PR şi imagine cu tema şanselor a doi scriitori de origine bucovineană actuală, Norman Manea şi Matei Vişniec, la candidatura pentru Premiul Nobel pentru literatură. Semnatară a Mesajului Congresului, adresat Preşedintelui şi Primului Ministru ai României, pentru susţinerea culturii româneşti.
16. Diplomă şi distincţie de participare la CISL 2007 Colocviul Internaţional de Ştiinţe ale Limbajului « Eugeniu Coşeriu », Ediţia a IX-a cu tema « Evoluţia şi funcţionarea limbii-perspective normative în noul context european », cu o comunicare intitulată « Marlena Braester – Un errant lucide à travers le pouvoir symbolique du désert. « Oublier en avant/ Uitarea dinainte ».
17. Diplomă şi distincţie de participare ca invitat special al Colocviului cu tema « Représentations de l’enfance et de l’adolescence dans les littératures francophones », organisé dans le cadre du projet bilatéral franco-roumain « Mythes et stratégies de la francophonie en Europe, en Roumanie et dans les Balkans », Programme Brâncuşi, 13- 14 octobre 2006, Suceava, Roumanie, Université « Stefan cel Mare » de Suceava, Département d’Études Françaises et Université de Paris IV – Sorbonne.
18. Diploma şi distincţia de merit pentru participarea la Seminarul internaţional organizat în cadrul Şcolii de vară a Universităţii « Ştefan cel Mare » din Suceava în parteneriat cu Ro.As. It. şi Excelenţa Sa Ambasadorul Italiei la Bucureşti, cu tema Dialog prin cultură – dialoguri europene, Suceava, 2006.

sunt o cuşcă pentru vânt

eu sunt pentru mine oglinda şi
cel care nu are habar de nimic
iubind fără să sfâşie
căutător de lumină în aburul care mă înconjoară
precum o viaţă de rezervă, bonus la nemurire.

închis în mine, căutătorul mă ajunge din urmă
împărţim aceleaşi cuvinte
bube pe limba roză
cuşca pentru vânt
pâinea proaspătă a hermeneului lupul alb
în care moartea este mai presus decât viaţa
şi inima morţii bate un ritm arhaic în inima vieţii
cum literele încuietoare de mit.
("căutătorul vortex ca un tobogan
copilul alunecă în apa vieţii lui
către miezul hrănitor şi strigă
să fie lumină deasupra şi dedesubt şi împrejur
şi toate să strălucească din nou ca în pragul facerii")

eu sunt pentru mine gheara şi
căutătorul în cocoaşa mea
nedezlipit de aburul care mă înconjoară
iubind fără să adauge nimic la împărţire

sunt o cuşcă pentru vânt,
i-am spus vântului
şi am lăsat poarta deschisă


vedere către tine

ferestrele cuminţi şi începutul
în stil neo-clasic aşezarea primăverii în lumină
frunzele se desenează singure pe mână
cu nervuri în care sângele pulsează

spui că lumea ta este între lumină şi întuneric
niciodată uscat sângele niciodată lichid
trupul tăiat de nervurile frunzelor
se împuţinează se dezveleşte se deschide
şi copiii străzii îl ciugulesc cu privirea lor de cocori


un zid urcă din când în când până la ultimul etaj
cineva se aruncă în cer
cineva coboară lipa lipa
precum rotunjimile literei aleph
din ferestre cuminţi privirea
naşterea semnului


mersul şi căderea din poem în lume

tot ce e viu e îndepărtat de miez
creatură de cuvinte zburând
din cărţile cu pagini goale.

pasărea cu pene negre se aşează pe tăblia mesei
ciugulind granulaţia din fotografii mărite
("sorb din cafea şi mă las privită de ochiul ei pulsatil
precum textimaginea fiarei şi mirosul ce vine din podul cu fân")

materializare instinctivă a unui text
homophonia poetului îl îmbracă într-un halat lingvistic
de atelier.

poemul colorist al fantasmelor.

deschid fereastra să coboare poemul din aer .

arunc piatra şi văd cum poemul face cercuri pe apă.

merg precum litera n în numinosul alert.

un poem se naşte singur precum un pui ce sparge cochilia
cu ciocul eliberându-se din amniosul de semne.

un poem se spală singur de sângele poetului
la fel cum soarele se scutură de nori pentru a străluci.

un poem nu ajunge niciodată singur la final
deoarece se însoţeşte pe drum de mulţi aventurieri
pierduţi de turmă alungaţi în lume.

risipirea poemului în pământ

agonisirea poemului sub acoperiş printre celelalte corpuri
de iluminat.

pe cine întunericul îl apasă într-atât încât să cadă singur din poem în lume?



adevărul simplu, când cu îmbrăţişări de maree timpul nostru

adevărul simplu
schela acoperită cu plasă de protecţie
linii frânte de certitudini
paşi siguri cu care coborâm
din raiul posibil
lasând în urmă ostatici şi agresori
trupul cu miniaturi de haos
când ne râşnim cafeaua lumina visul
timpul exilului înaintează în noi
ca singura tinereţe posibilă
(“dar ea era un distrugător de timp
picătura alunecând pe obraz
nimbul prezentului maree
cum litere în filigran dintr-o limbă maternă dispărută”)

nu există adevăr văzut de aproape
doar sinusoida cu care inima răspunde la stimulii minţii

centrul e peste tot şi e in mine
reazem pentru o pasăre fără picioare
când nu conteneşte să zboare aici şi acolo acum şi atunci


ce mare lucru este un suflet care piere, sau zidul care vede şi tace

o, dez-mărginirea dez-mărginirilor!
nu există brâul deşirat al literelor care ucid
ca nişte colţi de lup alb
numai pelicula unui film mut şi legile însufleţirii
din duhul cel viu
amuţind

un peisaj agresiv viaţa celui ce iese din tăcere
dez-mărginit în smerenie duh
el însuşi zid viu alb mut legământ
înghiţitorul de cuvinte
ascultătorul de iubire
cum iubirea vine la el cu chipul şters
cu două găuri de dovleac în care ard două luminiţe
două voinţe de ascultare
cât două închinări fierbinţi
ce mare lucru este un suflet care piere în muţenia
dez-mărginirii dez-mărginirilor neatinsă de cântec
de mângâiere de privirea albă a unui lup

nu mai viez mie, zice Pavel hermeneutul, când Iisus
trăieşte în mine trismegistul
loc geometric al unui text sacru
citit până la dez-mărginire
cu ochii
cu degetele
cu nasul
cu urechile
cu obrajii
cu buzele
cu lacrimile
cu palmele
cu genunchii
cu tălpile
cu genele ude de ploaie
am visat legile întoarse
precum pântecul lupului alb în care textul creştea
ca un uragan
iată începutul şi imaginea uzurpării pământului prin cuvinte

trupul din suflet cade cum păstaia
litera din alegorie vine ca o aripă
omul din Dumnezeu se varsă ca picătura de ceară
pecetluind dez-mărginirea dez-mărginirilor pneumatice
omuleţii de piatră bărbaţii cu inele în urechi
masa cinstită a sufletului cu îngeri
şi pene la pălărie
(“cine luminează scena plină de capete rase?
cuvântul luminează şi dez-mărgineşte
citeşti pentru a scrie priveşti pentru a orbi” „fă teatru chinezesc” „fă teatru de umbre” „prinde cu o palmă realul şi strânge tare aşa cum te strânge de deget mâna unui prunc proaspăt scos din amnios” „prima dată când te strânge de mână” „cine?” „Dumnezeu te strânge de mână la început, iar la urmă te strânge de umbră” „o firimitură în cioc”)
masa plină de bunătăţi a infinitului mic
dez-mărginirea splendorii când ajunge într-o carte
precum în aşternutul de nuntă firimitura de dragoste

realitatea este această mantică
acoperiş de litere care dez-mărginesc
lumea lui hermeneus din pietre
din nori de mântuire
magică
din stele
din nisip
din cărţi
din bobi
din cafea
din păstăi
din arşice
din împotriviri la kore kosmou fecioara lumii
din neatingere de prezent
slăbindu-i accelerarea către miezul dez-mărginit
o, dez-mărginirea dez-mărginirilor

omul trupesc din omul de litere din omul pneumatic
şi acum îmi plec fruntea la Kotel dezlegătorul pietrei de litere
şi dez-legătorul literelor de duh
zidul zboară pe ţărm şi de acolo mai departe pe mare
un om făcut din intuiţii precum zidul care vede şi tace
zburând din dez-mărginire în dez-mărginire empirie
lumea care se topeşte în faţa textului zid
scena ce se roteşte în jurul axului ca o scară de argint
argintul care curge prin venele cuvintelor închise în zid
când vede şi tace vedenia
secretele lumilor mele arcane
fiirea cuantică şi lectio divina care vede şi tace
dez-mărginirea dez-mărginirilor vedenie vede
eu fiind ceea ce mi s-a poruncit cu cuvinte
ce urcă în trepte pe zidul care vede şi tace

inversul vieţii este arcana
inversul morţii sunt eu
vedenia

când încerc să aflu la ce întrebare răspunde viaţa mea