« Revista ASLRQ

Nicolae Mareş - Poeme din volumul "Apus de Soare"

Statornicie
sau
despre armele luminii


Dacă-am ajuns unde am ajuns
Dacă sunt aici unde sunt
E
Că mai mult decât în orice
În armele luminii cred!


De dragoste

Andei-Maria

Nu mă întreba
De ce îmi șterg lacrima.
Vreau să te văd
Azi și mereu tot așa.
Soare aș dori să te pot vedea.
Chiar de mi-ești stea.


Şi amintirile le-am pierdut

Când gândurile vechi
în vise s-au prefăcut
mi-am dorit
să mă întorc în trecut.

Pe tine departe de mine te-am lăsat
iar amintirile s-au risipit
s-au pierdut de mult.

Acum admir acum cărările pe care nu le-am străbătut.

Toate bucuriile noastre
timpul le-a ofilit.

Sunt tot mai ne-nsemnat
Sunt tot mai mic
Şi nu mai pot
Nici măcar să plâng.
Cu-atât mai mult să strig.

26 septembrie 2011


Soarele

Plângi că soarele apune?
Nu plânge!
O face doar ca să răsară,
S-apară alt soare,
Mereu altul s-apară.
Doar ochiul nostru vede în el
același Soare.
Soarele care ne mângâie cu ale lui raze,
Aruncate în toată împărăţia-i mare,
Necuprinsă.
E pentru a alina,
durerea nevăzută din lacrima ascunsă.
Fă Doamne ceva
ca lumea să nu fie guvernată
de lacrimă.

Bucureşti, 3 decembrie 2012


Cânt

Cântărețului, Poetului Nicu Alfiantis

Să ai un punct
Să ai un punct
Un punct doar al tău
Un punct ca un respir ușor
Ușor ușor

Cinstește locul din care ai plecat
Din care vei fi plecat
Cândva
Undeva
Cândva
Undeva pretutindenea


M-am cățărat tot mai sus
În suflet cu teama
Cu teama
Cu teama
De-a nu rămâne
Pe valea plângerii
Pe Valea Plângerii
Pentru totdeauna.

Totdeauna totdeauna totdeauna

Piatra Arsă, 20 iulie 2013

Ce bucurie

Lui Vlad M

Vestea rea
nu poate dura
o veșnicie.
Nu plânge!

Ce bucurie
că lumea
Lumea
se schimbă și fără voia ta
se schimbă întruna
L
U
M
E
A

N
E
B
U
N
A

Bușteni, 19 iulie 2013


Caut

Caut sensurile care de mine fug.
Caut sensurile care
de mine se-ascund.
De mult le caut şi nu le găsesc;
Coborât-au oare în mormânt?

Nu.
Visele au rămas
Suspendate între cer şi pământ.

Neobosit
pe ele doar le mai caut
chiar de-s uneori năuc.

V
I
S
E
L
E


M-aş urca

M-aş urca undeva pe dealuri pe cer...
O, nu pot, nu pot, nu mai pot
În mormânt aș putea s-ajung
Mai ușor.

De fapt e locul spre care
Încet, încet pogor.
Și de-colo n-am să mai mă scol.
Deloc.
D
E
L
O
C
!

Măgurele, 1 martie 2013
 


Sursa: Nicolae Mareş, 2017