Iubirea-mi să o lepezi de povară: La sânii tăi de stele să-mi sugrumi Coşmarul anilor, cu părul sfoară. Să ne iubim etern, în alte lumi. Pătrunde enigmatică prin pleoapă, Lăsând pe gene un sărut stingher... Te prinde vântul şi din nou te scapă În glasul meu uscat, când doar îţi cer: O altă zi, purtată-n alte sfere Prin care să zburăm de sus în jos; Înmărmurit de-a vocii-ţi adiere Şi-nveşmântat în alb de Făt-Frumos, Te voi opri. Eşti fără de scăpare, Vei fi a mea în dulcea încordare.