Să ne-ndulcim viaţa
c-o cafea amăruie
şi să privim dimineaţa
în faţă.
Păsările din colivia ferestrelor
cunosc cel mai bine
bucuria ochilor deschişi
înc-o dată.
Să umplem cerul
cu nori de ţigară,
să n-aşteptăm să răsară
steaua norocului.
Peştii din năvoadele lunii
ar putea să ne-nveţe
să trăim
împotriva curentului.
Să dezbrăcăm
costumul de-afaceri
şi să muşcăm înc-o dată
din mărul cunoaşterii.
Doar canibalii
ar mai putea să ne spună
cum să ne mâncăm
(între noi)
cu măsură.
