Aripa amintirii
« Prima pagină
am simţit atingerea amintirilor
pierdute-ntr-un sertar
nedeschis de mulţi ani
de când
reamenajându-mi gândurile
am aşezat în dreptul lui
masa uitării
în aşa fel
încât să nu mai am acces
decât
după ce reuşesc să-mi preschimb
lacrimile
înroşite de sângele amurgului
pe care
vrând să-l folosesc
pentru a găsi un antidot
l-am lăsat să curgă
în eprubeta timpului.