- O
pată de doliu
-
- o, zână pepită, tu madam
dumneavoastră
- cum clinchetă floarea din mica fereastră
- ca arcul electric prin pântecul viu
- ca mreana străpunsă de-un lung bisturiu
-
- îţi
simt pe sub gene privirea sticloasă
- scrâşnind înşirată ca dinţii pe coasă
- tu tragi lent din mine cu
degetul mic
- un lung menuet de gălbui
borangic
-
- şi caut înscrisul cu zece
paftale
- când gol trec prin tine ca spada
prin zale
- cu slova-n zigzaguri mărunte de
fluturi
- ca aerul rugii roşind între
cnuturi:
-
- „mai stai o mai stai pe sub
frunza uscată
- căci vreau să-ţi trag plugul pe
ţâţa rotată
- prin câmpul de zmeuri prin
carnea fierbinte
- să-mi port colierul cu litere
sfinte
-
- eu mângâi cu pieptul cereşti
serpentine
- şi simt cum te muşcă un roi de
albine
- cu dinţii de piatră ca floarea
albastră -
- oh, pată de doliu înflorit
în cea glastră
